Simulatorul de glicemie HeyGluco a fost creat exclusiv în scop educațional, pentru a ajuta utilizatorii să înțeleagă vizual cum pot influența glicemia carbohidrații, insulina, proteinele, mesele bogate în grăsimi, efortul fizic și momentul administrării insulinei.
Simulatorul NU este un dispozitiv medical, NU oferă recomandări terapeutice și NU trebuie utilizat pentru calculul dozelor de insulină, ajustarea tratamentului, corectarea hipoglicemiilor sau hiperglicemiilor ori luarea deciziilor medicale.
Valorile afișate sunt generate de un model matematic simplificat. Ele nu pot reproduce cu exactitate răspunsul glicemic real al unei persoane. În viața reală, aceeași masă și aceeași doză de insulină pot avea rezultate diferite de la o zi la alta.
Explicația parametrilor din simulator
Glicemie inițială (mg/dL)
Reprezintă valoarea glicemiei de la care începe simularea. Toate creșterile și scăderile afișate pe grafic sunt calculate pornind de la această valoare.
- 100 mg/dL indică o pornire într-un interval obișnuit.
- 180 mg/dL indică o pornire dintr-o zonă mai ridicată.
- 70 mg/dL indică o pornire aproape de hipoglicemie.
Carbohidrați lenți, medii și rapizi
Carbohidrații introduși în simulator produc o creștere progresivă a glicemiei. Modelul împarte carbohidrații în funcție de viteza estimată de absorbție.
- Rapizi: dextroză, suc, bomboane, miere, fructe zemoase. Pot crește glicemia mai devreme și mai brusc.
- Medii: pâine, orez, cartofi fierți/copți, cereale, fructe. Au o absorbție intermediară.
- Lenți: paste, legume, alimente bogate în fibre, pizza, shaorma, burgeri, cartofi prăjiți. Unele mese precum pizza, shaorma sau anumite preparate fast-food pot avea un efect asemănător, deoarece conținutul ridicat de grăsimi încetinește foarte mult absorbția carbohidraților. Astfel, glicemia poate crește mai târziu și pentru o perioadă mai lungă de timp.s
Întârziere carbohidrați
Permite simularea situațiilor în care absorbția carbohidraților începe mai târziu. În simulator există întârzieri separate pentru carbohidrați lenți, medii și rapizi.
Acest lucru poate fi util pentru a înțelege de ce unele mese cresc glicemia imediat, iar altele o pot crește mai târziu.
Proteine
Proteinele pot influența glicemia mai lent decât carbohidrații. În simulator, efectul lor este modelat ca fiind întârziat și distribuit pe o perioadă mai lungă.
Modelul este simplificat și nu reflectă exact digestia sau răspunsul metabolic individual.
Pizza / Fast Food / masă bogată în grăsimi
Această opțiune încearcă să reproducă efectul unor mese bogate în grăsimi, proteine și carbohidrați. În astfel de cazuri, creșterea glicemiei poate apărea mai târziu și poate dura mai mult.
- absorbție mai lentă;
- efect glicemic prelungit;
- posibilă creștere secundară la câteva ore după masă.
Insulină rapidă (unități)
Reprezintă cantitatea de insulină introdusă în simulator. În model, insulina determină o scădere progresivă a glicemiei, în funcție de tipul ales, DIA, ISF, rezistența la insulină și momentul administrării.
Simulatorul nu ține cont de toate variațiile reale de absorbție, cum ar fi locul administrării, temperatura, activitatea fizică recentă sau diferențele individuale.
Tip insulină: Fiasp, NovoRapid, Humalog
Simulatorul folosește curbe educaționale diferite pentru tipurile de insulină rapidă incluse.
- Fiasp: modelat cu debut mai rapid și efect mai pronunțat la început.
- NovoRapid: modelat cu debut moderat, vârf intermediar și acțiune progresivă.
- Humalog: modelat similar unei insuline rapide clasice, cu efect progresiv.
Aceste curbe sunt aproximative și au rol educațional, nu clinic.
DIA – durata de acțiune a insulinei
DIA reprezintă perioada estimată în care insulina rămâne activă în modelul simulatorului. O DIA mai lungă distribuie efectul insulinei pe o perioadă mai mare, iar o DIA mai scurtă concentrează efectul într-un interval mai mic.
În viața reală, durata de acțiune poate varia în funcție de persoană, doză, tip de insulină, locul administrării și context.
Întârziere administrare insulină
Acest parametru mută în timp momentul în care insulina este considerată administrată în simulare. Poate fi folosit pentru a observa diferențele dintre insulină administrată mai devreme, la masă sau după masă.
Este util pentru înțelegerea conceptului de timing, dar nu reprezintă o recomandare privind prebolusul sau dozarea.
Raport I:C / ICR (g/unitate)
Raportul insulină-carbohidrați indică numărul de grame de carbohidrați acoperite teoretic de o unitate de insulină.
Exemplu: I:C 10 înseamnă că 1 unitate de insulină este considerată, în model, potrivită pentru aproximativ 10 g carbohidrați.
În realitate, raportul poate varia în funcție de momentul zilei, vârstă, activitate, hormoni și alți factori.
ISF – sensibilitate la insulină
ISF indică scăderea estimată a glicemiei produsă de 1 unitate de insulină.
Exemplu: ISF 50 mg/dL/U înseamnă că 1 unitate poate reduce glicemia cu aproximativ 50 mg/dL în modelul simulatorului.
În viața reală, sensibilitatea poate fi diferită dimineața, seara, după efort, în timpul bolii sau în perioade de stres.
Rezistență la insulină
Acest coeficient modifică răspunsul estimat la insulină în simulator. O valoare mai mare poate reduce efectul estimat al insulinei, iar o valoare mai mică îl poate accentua.
Este un parametru educațional, nu un diagnostic și nu o măsurătoare medicală.
Orizont simulare
Stabilește câte ore sunt afișate pe grafic. Un orizont mai scurt evidențiază mai bine efectele rapide, iar unul mai lung ajută la observarea efectelor întârziate, cum ar fi mesele bogate în grăsimi sau proteine.
Efort fizic: start, durată și intensitate
Simulatorul permite introducerea unui interval de efort fizic și a unei intensități aproximative. În model, efortul poate modifica evoluția glicemiei.
În realitate, activitatea fizică poate scădea glicemia, dar uneori o poate crește temporar, mai ales în funcție de intensitate, insulină activă, glicemia de pornire și contextul individual.
Impact estimat
Caseta „Impact estimat” rezumă, într-un mod simplificat, efectele introduse în simulator. Aceasta ajută la interpretarea vizuală a scenariului, dar nu reprezintă o evaluare medicală.
Afișajul glicemiei tip Nightscout
Afișajul din partea de sus reproduce vizual ideea unei valori glicemice curente, cu direcție și diferență față de valoarea inițială. Este doar o reprezentare grafică a simulării.
Funcția „Ce s-ar întâmpla dacă?”
Această funcție compară scenarii teoretice de administrare a insulinei, cum ar fi insulină mai devreme, la masă sau cu întârziere.
Scopul este să arate vizual impactul timingului. Nu trebuie interpretată ca recomandare pentru administrarea insulinei.
Limitări importante
Fiecare persoană cu diabet este diferită. Rezultatul real poate fi influențat de vârstă, greutate, sensibilitate la insulină, rezistență la insulină, hormoni de creștere, stres, boală, infecții, somn, activitate fizică recentă, hidratare, absorbția insulinei, locul administrării, tipul alimentelor, compoziția mesei, digestie individuală și medicație asociată.
!!! Folosiți simulatorul pentru a înțelege concepte, nu pentru a lua decizii de tratament. Pentru ajustarea tratamentului, dozelor de insulină sau interpretarea valorilor glicemice reale, discutați întotdeauna cu medicul sau echipa medicală. Prin utilizarea acestui simulator confirmați că înțelegeți că are rol exclusiv educațional, nu înlocuiește consultul medical, nu oferă recomandări terapeutice și nu trebuie folosit pentru administrarea sau ajustarea insulinei. HeyGluco.ro și autorii simulatorului nu își asumă responsabilitatea pentru deciziile medicale luate pe baza rezultatelor generate.
